Anamayana

Poţi spune că eşti bun când dai dovadă de bunătate şi înţelegere doar faţă de tine şi ai tăi, faţă de cei care oricum îţi plac sau doar atunci când ai tu chef, când te simţi tu bine? Şi, după acelaşi tipar, poţi spune că eşti amabil, tolerant etc.? (more…)

If your life does not give joy
To others,
Then how can you expect
Your heart to give any joy
To you?

– Sri Chinmoy ¹

Este o campanie profund nocivă şi 100% antiromânească în oraş. La început am văzut un banner uriaş, negru, dar un negru din acela parcă scos la o imprimantă proastă, pe care scria cu litere mari, albe “Românii nu au valoare”. Şi cineva dăduse cu un spray negru peste nu, acoperindu-l parţial. (more…)

Ieri mi-am adus aminte de formaţia Eagles… Ce nume frumos şi curat! Ce vremuri!

Ce să doresc Femeilor? Să fie mai mult ca perfecte… aşa cum ar fi zis Marin Sorescu…

“Pe spatele aripei este notat
Mai mult ca perfectul
Zborului.

Pe spatele peştelui e desenat
Înotul viitorului”.

Şi-atunci, pe tâmpla femeii este notat mai mult ca perfectul dragostei, înţelepciunii şi vieţii…

Sunt răcită deja din ianuarie, e drept, din ultimele zile ale lui gerar, dar ce mai contează. Număr aproape 6 săptămâni de încăpăţânată, nemiloasă, arţăgoasă răceală. La început m-am amăgit – cum am făcut întotdeauna până acum şi a mers – că trece. Cu ceaiuri, cu lămâie, cu miere. Apoi… îndoiala dureroasă: “am îmbătrânit, corpul ăsta nu mă mai ajută la fel”… şi boscorodelile soţului care nu mai dormea noaptea din cauza mea mi-au dat un brânci spre medic. Dar şi acolo, am ţinut-o pe-a mea şi m-am ales cu o reţetă homeopatică. (more…)

Sunt unele zile când mă simt uşoară, zâmbesc, mă bucur din orice, îmi ies toate… Nu ştiu niciodată dinainte când sau de ce, eu doar le trăiesc, respir cu poftă aerul lor tare. Şi aproape că îndrăznesc să spun că sunt fericită.

Ştiu, o să îmi reproşaţi că nu asta înseamnă fericirea, că fericirea e aşa şi pe dincolo şi că nu trebuie condiţionată de nu ştiu ce date exterioare. Aşa este sau o fi: or trebui exerciţii de respiraţie şi exerciţii de fericire ca să spui că eşti fericit. Dar asta e altfel de fericire. Un fel de cadou al vieţii, o porţie de linişte, o mângâiere pe creştet. Fără efort, fără trebuie. Ca azi.

Şi sunt zile în care abia te târâi, aşteptând să treacă… Ca ieri.

Până la urmă, “vreme trece, vreme vine”… Numai primăvara se lasă aşteptată.