Dhammapada – Temeiurile Legii

Când vreau să citesc texte sacre, mai degrabă mă duc la Buddha decât la Biblie. Fără să fiu un om religios practicant, am intuiţia divinităţii şi deschiderea pentru valori şi o etică atemporală. Cum etica înseamnă şi practică, nu numai teorie frumoasă, îmi place să cred că religia nu înseamnă închiderea în dogme şi în ritualuri formale, ci deschiderea prin trăirea efectivă a unor adevăruri şi îndrumări. Deschiderea spre ce? Spre o mai bună înţelegere a realităţii vizibile şi invizibile, spre o mai înaltă şi mai demnă fiinţare prin aplicarea a ceea ce înţelegi. Deschidere în plan vertical şi orizontal.

Iată câteva versete din Dhammapada:

Moartea (zeul Mara) îl ia pe acela care adună flori. Când cu mintea sa distrată şi simţuri însetate caută în van fericirea în plăcerile acestei lumi, Moartea îl spulberă aşa cum potopul mătură un sat cufundat în somn.
Cel care cu mintea sa distrată şi simţurile însetate caută să adune flori efemere nu va reuşi vreodată să îşi împlinească plăcerile aici. Albina adună nectarul florilor fără să le distrugă frumuseţea sau parfumul. La fel şi înţeleptul rămâne nemişcat şi peregrinează.

Priveşte-ţi propriile greşeli, ce ai făcut sau ai lăsat nefăcut. Şi nu băga în seamă greşelile altora. Ca o floare frumoasă, strălucitoare, dar lipsite de mireasmă, sunt cuvintele bune şi sterpe ale celui care nu făptuieste ce spune. Ca o floare frumoasă; strălucitoare şi pline de mireasmă, sunt cuvintele bune şi adevărate ale celui care făptuieste ce spune.

Lungă este noaptea pentru cel care veghează, lung este drumul pentru călătorul obosit. Şi cât de lungă este peregrinarea prin trupuri pentru neghiobul care pierde calea.

Când călătorul nu poate găsi un Maestru sau un prieten care să îl însoţească, mai bine sa meargă singur decât să fie însoţit de un tovarăş prost. Neghiobul îşi face singur probleme şi gândeşte: “Aceştia sunt copiii mei, averile mele!”. Dar cum ar putea avea averi şi copii acela care nu este nici măcar propriul lui stăpân?

Neghiobul care ştie că este prost, prin aceasta este mai înţelept. Neghiobul care se gândeşte că este înţelept, este cu adevărat un neghiob. Oare lingura este cea care gustă supa? Un nerod poate sta întreaga viaţă în compania unui maestru şi tot va pierde calea. Limba este cea care gustă supa. Dacă eşti treaz în prezenţa unui înţelept, chiar şi într- o singură clipă poţi vedea Calea. Nerodul este propriul lui duşman. Iar răul pricinuit îl va face să regrete amarnic! De ce să faci ceva ce vei regreta? De ce să îţi provoci singur suferinţa? Fă numai ceea ce nu vei regreta şi umple-te de bucurie.

Tags: , ,

2 Responses to “Dhammapada – Temeiurile Legii”

  1. Avenirer Says:

    Niciodată nu am înţeles de ce asociezi Biblia cu dogma şi cu religia. Eu cred ca eşti “alergică” la Biblie din necitirea ei, iar alergia asta te face să te învârţi într-un cerc vicios, pentru că mereu vei termina prin a nu te apropia de Biblie şi a nu-i da nicio şansă. Găseşti şi în Biblie etică practică. Trebuie doar să îţi faci curajul de a avea o minte deschisă şi a te apuca să citeşti din când în când din ea.

  2. anamayana Says:

    Ei… am citit si din Biblie, din interes cultural mai mult decat religios. Epistolele lui Pavel, de pilda, mai ales cea catre corinteni. Dar limbajul asta biblic marturisesc ca nu ma atrage. Este pana la urma vorba de afinitati.

Leave a Reply