Sonet

Ce flăcări oare mă înaripară
Şi cine mi-a spart lanţuri şi cătuşă
Şi spaima morţii şi cumplita uşă
Prin care rari sunt cei ce ies afară?

Ani, luni şi zile, ora jucăuşă
(Copiii vremii) curtea temerară
În care-oţel, comori nu m-apărară
Şi nici vrăjmaşa n-o făcu mieluşă.

Cu aripi sigure străbat înaltul
Zăgazuri de cristal nu mă-nspăimântă
Iar zboru-n infinit nu mi se curmă

Şi de pe globul meu mă-nalţ pe altul
Un câmp eteric dincolo îmi cântă
Şi ce-alţii văd abia, eu las în urmă!

Giordano Bruno

Tags: ,

Leave a Reply