Degeaba… românii au talent…

Un post amânat pentru că nu am vrut să îmi reînnod posturile pe blog vituperând… am vrut să le reînnod paşnic, senin… aşa cum e starea mea de spirit când îmi văd de ale mele şi ignor realitatea care ajunge la mine prin sticla TV-ului. Când practic atenţia selectivă.

Dar destul cu asemenea stări de spirit. Nu poţi face mereu abstracţie de ciorba asta groasă şi slinoasă care te împresoară uneori ca o mlaştină. Sau măcar te mânjeşte. Oricât de selectiv ai fi.

Ultima oglindă brutal de sinceră în a arăta dedesubturile firii noastre de români sentimentali, incapabili de obiectivitate, impulsivi, degrabă impresionabili şi azvârlitorii cu voturi fără criterii, miloşi până la sastisire – fie că e sau nu cazul – mi-a trântit-o în faţă emisiunea-concurs Românii au talent.

De la preselecţii au apărut bruiajele şi disensiunile. Şi au tot crescut până au dat pe dinafară stuporile, dezamăgirile, nervii, greaţa, revolta… De când am văzut că însuşi măria sa juriul încurcă borcanele, într-o lipsă de profesionalism specifică plaiurilor mioritice unde arbitrariul e la el acasă.

Aşa… nu am reţinut toate numele şi numerele – au fost destule – dar unul e suficient: cum a ajuns în semifinale şomerul anonim pe post de Dracula care cânta nu ştiu ce imn fotbalistic? Asta după ce primise 3 x-uri…

Cum de s-a insistat atât de grosolan pe detalii care nu aveau nimic în comun cu talentul: orfani de mamă, de tată, vândut bicicleta, discriminare pe bază de ţesut adipos etc.?

Există o zicală, foarte pitorească de altfel, care sancţionează această meteahnă: ce-are-a face coada vacii cu ştampila de la primărie? De ce naiba avem noi aşa o însufleţită pornire de a le confunda?

Şi de ce membrii juriului s-au comportat ca nişte cumetre care se ceartă cu mâna-n şold, peste gard, aruncându-şi vorbe de arţag? Animozitatea aia, mai jucată, mai în serios, chiar ajunsese la un nivel nociv.

Semifinalele şi finala mi-au adus iar în prim-plan una dintre “binefacerile democraţiei”: toată lumea nechemată îşi dă cu părerea. Lasă că şi cea chemată şi-a dat cu părerea după criterii ce ţin mai mult de rating şi “de spectacol” decât de talent autentic…

Iar lumea asta nechemată mai poate fi calificată în multe feluri: needucată, incultă, mare iubitoare de drame, gata să compătimească şi să fraternizeze cu năcăjiţii şi bătuţii de soartă, magnific de arbitrară în generozitatea ei. Ah, ce lume! ce performanţă! Dintre atâtea talente veritabile, ea a vibrat la cel mai împopoţonat patriotism, la dăscălirea scrobită, la patosul ieftin.

Apropo, dacă am sta să numărăm câte drapele s-au perindat pe scenă în tot concursul ăsta, aproape că am zice că avem un complex naţional.

Tags: , ,

7 Responses to “Degeaba… românii au talent…”

  1. Esqvilyn Says:

    Nu m-am uitat nici la “Romanii au talent”, nici la “Dansez pentru tine”. Bine, oricum nu m-ar atrage suficient de mult incat sa le acord timp. Sunt emisiuni care prind foarte bine la public pentru ca scopul lor e sa ajute oameni oropsiti de soarta. Dar na, pana la urma asta e scopul oricarei emisiuni, sa stranga cat mai multi telespectatori. Nici nu stiu, se ofera bani mai multora sau doar castigatorului ?

    Ca romanii (doar romanii ?) reactioneaza in primul rand la actiunea psihologica am vazut bine de pe bloguri :) .

  2. Ninu Says:

    Eu eram sigur ca la concurs va putea concura oricine, dar de castigat va castiga cine trebuie. Mai nou asa e si la Loto, nu doar la
    “Dansez pentru tine” si la ” Romanii au talent “.

  3. anamayana Says:

    @ Ninu: :) nu as merge pana acolo… desi nimic nu este exclus la noi. Cunosc o persoana care a castigat mai demult un concurs la Frutti Fresh si nu a primit decat o mica parte din premiu.
    @Esqvilyn: Nici noi nu ne uitam la emisiuni de divertisment. (Desi probabil ca aici se incadreaza si Apropo TV la care ne mai uitam daca se intampla sa fim acasa) Personal, habar nu am ce se intampla la Dansez pentru tine, nu auzisem de Mihai Petre, pana la Romanii au talent, iar numele Andra imi trecuse pe la ureche fara sa stiu mai mult decat ca e o cantareata… Si nici ca ma simt complexata de asta.
    La Romanii au talent a venit sotul meu cu ideea sa ne uitam si dupa putine bombaneli am acceptat si eu (el se uita la multe filme numai pentru ca asa am eu buna dispozitie…). Si adevarul e ca emisiunea e o idee buna, sunt o gramada de persoane care au un talent, dar nu au avut ocazia sa si-l cultive. Si au fost momente frumoase… Dar emisiunea a fost inecata – literalmente – in publicitate si… de restul am mai vorbit. A existat un singur premiu, dat celui mai votat de public. Dar scopul ei nu ar trebui sa fie umanitar, cel putin nu in sensul de actiune caritabila adresata celor oropsiti. Scopul e de a descoperi talente, de a le ajuta sa se exprime si sa isi croiasca un drum, de a ajuta financiar la promovarea celui mai bun.
    Sigur, talentul, valoarea artistica, dupa cum bine ai spus si tu intr-un post, sunt treburi subiective. Dar, lasand gustul publicului la o parte, si juriul a votat si a ales de foarte multe ori pe considerente de rating si nu de talent. Si in ideea matematica de a acoperi toate categoriile de arta si de public.
    Asa ca am decis, de comun acord, ca la sezonul 2 s.a.m.d. nu ne vom mai uita. Pur si simplu.

  4. Esqvilyn Says:

    A, sa nu crezi ca eu sunt genul care sa spuna “Waaaaa, cum poti sa te uiti la emisiuni de divertisment ?!!!” :D . Mai sunt unii care afirma ca ei nu se uita la televizor, la politica, etc. De parca ei ar vorbi numai chestii filozofice. Daca iti face placere sau te atrage in vreun fel, de ce sa nu te uiti ? Sigur, in general e bine ca timpul sa fie acordat in functie de prioritati. Dar chiar si asa, sunt lucruri care te recreeaza.

    Intrebasem daca se acorda bani doar castigatorului pentru a sti cat de inclinata e balanta intre cat scoate televiziunea si cat ofera. Na, pana la urma ei decid. Acum daca participantii sunt intr-adevar talentati si cineva ar putea “vinde” in vreun fel talentul lor, pana la urma participarea la consurs si atingerea unor faze superioare le ofera vizibilitate.

  5. anamayana Says:

    Da, participantii pot fi cunoscuti si se pot lansa cumva, desi sunt multi care nu au studii, pregatire, ci doar talent…
    Despre emisiunile de divertisment de la noi nu stiu ce sa spun. Mie mi se par tampitele, prea multa maimutareala. Lucru care te face sa te intrebi daca atata putem sau asta e divertismentul…

  6. Esqvilyn Says:

    Eu zic ca asta e divertismentul :) . N-as crede ca divertismentul altora e cumva superior celui de la noi.

  7. anamayana Says:

    Hmm, mi-ar plăcea să te pot contrazice, dar nu mă pricep, nu ştiu cum e pe la case străine…

Leave a Reply