Posts Tagged ‘grevă’

Masă sau individ?

Wednesday, June 2nd, 2010

Este o întrebare fundamentală pe care mulţi o ocolesc, păcălindu-se, ca să nu spun minţindu-se, singuri. Este o altă variantă a lui “To be, or not to be”…

Să stabilim, dacă mai era cazul, ce înseamnă să fii individ. Individul este cel care are o conştiinţă proprie şi funcţională. Adică trează, vigilentă, nu adormită. Individul este cel care are discernământ şi poate prin urmare să discearnă binele de rău, dreptatea de nedreptate, adevărul de minciună. Individul ia atitudine pe baza convingerilor sale, pe baza principiilor pe care şi le-a format şi după care se conduce. Nu acţionează nici luat de valul mulţimii, nici din inerţie. Nu se ia după ce fac sau zic ceilalţi. Nu în primul rând. Ci după ce îi dictează forul interior. (more…)

Perplexitate

Friday, May 28th, 2010

Sunt tristă. Sunt descurajată. Sunt uluită de caracterul nostru gelatinos. Al nostru, ca naţie. Nu tu şiră a spinării, prin urmare, nu tu consecvenţă, nu tu cuvânt, nu tu nimic. Uite-aşa. Pentru că oricum se poartă.

Urăsc masificarea. Urăsc scuzele prin care ne justificăm laşitatea şi mediocritatea. Urăsc replicile: “dar ce, sunt singurul?”, “alţii fac mai rău!”, “eu să fiu mai fraier?“.

Azi aveam o fereastră şi mergeam pe stradă, ca să evadez puţin din spaţiul tensionat al liceului. Deodată mi-a răsărit în minte un proverb: Capul plecat, sabia nu-l taie. Şi mi-am dat seama cât este el de emblematic pentru noi, care, cu luminoase excepţii, ne-am târât, ne-am prelins, am evitat mereu să luăm lucrurile în serios, ne-am refugiat, fie în glume, fie în nostalgii. Am făcut haz de necaz. Am dat din umeri şi… ne-am resemnat! Am plecat capul! Nu tu mândrie ca neam, nu tu orgoliu sănătos, nu tu ambiţii. Contraziceţi-mă! (more…)